Poesia di Antonio Lepore
Giulia di Leo Catalano
Giulia di Leo Catalano
Chi nn'a canosce a Giulia Catalane,
Ispéttrice, majéstre, deréttrice,
'a scole de Fogge, grazie te dice:
pecchè c'è rejalate 'u core sane.
Quanne parlave, se 'ngandave 'a génde,
è date luce a na generazione:
dive cunziglie, facive lezione,
'u rene assaje è fatte avéraménde.
Na spose e na mamma 'ndiste si' state,
tu poésije, libre è sapute fa',
e p'aggiumarte è sémbe studejate;
.
béllafatte, chjéna chjéne de bundà,
da tutt'i fuggiane si' state amate:
tu d'amore c'è sapute 'mbrufema'.
Ispéttrice, majéstre, deréttrice,
'a scole de Fogge, grazie te dice:
pecchè c'è rejalate 'u core sane.
Quanne parlave, se 'ngandave 'a génde,
è date luce a na generazione:
dive cunziglie, facive lezione,
'u rene assaje è fatte avéraménde.
Na spose e na mamma 'ndiste si' state,
tu poésije, libre è sapute fa',
e p'aggiumarte è sémbe studejate;
.
béllafatte, chjéna chjéne de bundà,
da tutt'i fuggiane si' state amate:
tu d'amore c'è sapute 'mbrufema'.