Poesia di Antonio Lepore
' A preghjre d'i passarille
'U sole chiane chiane se curcave,
me repusave 'nd' a ville assettate,
vedije na vecelluzze 'mbennate,
ché felice zumbave e cecerejave.
'NzÌme ck'a mamme s'ambarave a vula',
s'annarejave, po' se repusave,
muvéve 'i scille, tutte s'abbuttave,
e nd' o nide se vuléve fecca'.
Nu poche a vote sére se facije,
tanda passarille s' arrettrarene,
pò a freska' ognune se mettije.
Na bélla serenate candarene,
ère probbete dedecate a Dije,
pe mè tand' angele addevendarene.
dialetto di Foggia